Eye Tonuri de gri
Invert Mode Culori inversate
Link Linkuri subliniate
Keypad Navigare prin tastatură
Triangle Cursor negru
Triangle Cursor alb
Remove Circle Text mic
Add Circle Text mare
Refresh Resetare
Close Inchide
Call
Telefon: 0273 22777

Ședința de lucru cu managerii instituțiilor de educație timpurie din raion

„Tehnologia este un instrument, educația rămâne responsabilitatea noastră”
La data de 3 septembrie 2026, în cadrul Direcției Generale Învățământ Cantemir, s-a organizat și desfășurat ședința de lucru cu managerii instituțiilor de educație timpurie din raion.
Întâlnirea a avut drept scop informarea, ghidarea și sprijinirea cadrelor manageriale în pregătirea noului an de studii și în eficientizarea procesului educațional.
Subiectele abordate în cadrul ședinței:
Actualizarea datelor în SIME pentru anul de studii 2025–2026 și deschiderea anului de studii 2026–2027;
„Cu privire la Planul anual de activitate al specialistului principal din cadrul DGΔ – familiarizarea cadrelor manageriale din instituțiile de educație timpurie cu direcțiile prioritare de activitate pentru anul de studii 2026–2027;
„Literația emergentă – cum pregătim copilul pentru citit și scris fără a transforma grădinița în școală”.
Ședința de lucru a fost deschisă de doamna Tatiana Cechir, șefa Direcției Generale Învățământ Cantemir, care a salutat echipa managerială și a adresat un mesaj de susținere și încurajare pentru începutul noului an de studii.
În intervenția sa, doamna Tatiana Cechir a vorbit despre Reforma „Restart în educație”, evidențiind importanța schimbărilor din sistemul educațional, precum și despre concursul pentru ocuparea funcțiilor de manager în instituțiile de învățământ.
De asemenea, domnul Gheorghe Blanaru, șef DMCFPC Direcția Generală Învățămînt Cantemir a prezentat informații cu privire la procedura de testare și modificările intervenite, oferind explicații și îndrumări cadrelor didactice privind procesul de atestare.
Totodată, cadrele didactice au fost încurajate să valorifice oportunitățile de dezvoltare profesională și să depună cererile pentru participarea la procesul de atestare.
Prin aceste intervenții, ședința a oferit managerilor nu doar informații necesare pentru activitatea instituțională, ci și repere importante pentru dezvoltarea profesională, asumarea responsabilității manageriale și adaptarea la schimbările din sistemul educațional.
În cadrul ședinței, doamna Elena Lanciu, specialistă principală în cadrul DGÎ, a explicat și a demonstrat pas cu pas procedura de lucru în SIME, oferind managerilor suport metodologic și clarificări practice.
Avram Semina, specialistă superioară, învățământ preșcolar, a prezentat managerilor din raion Planul de activitate pentru anul de studii 2026–2027, evidențiind prioritățile și direcțiile de acțiune pentru asigurarea unui proces educațional de calitate în instituțiile de educație timpurie.
Totodată, a fost abordată tema literației emergente în instituțiile de educație timpurie.
Literația emergentă reprezintă totalitatea cunoștințelor, deprinderilor, atitudinilor și experiențelor pe care copilul le dezvoltă înainte de învățarea formală a cititului și scrisului.
„Copilul nu învață să citească atunci când îi cerem să citească, ci atunci când descoperă că scrisul și lectura au un sens pentru el.”
Literația emergentă înseamnă:„Hai să descoperim!”,„Ce crezi că scrie aici?”,„Unde ai mai văzut acest semn?”, „Povestește-mi ce vezi în imagine.”, „Cu ce sunet începe numele tău?”….
Cele 6 componente importante ale literației emergente
1. Limbajul oral
Un copil care vorbește mult despre ceea ce vede, gândește și simte își construiește o bază importantă pentru viitoarea lectură.
2. Conștiința fonologică
Copilul începe să observe că cuvintele sunt alcătuite din sunete și să se joace cu acestea prin rime, identificarea sunetului inițial, despărțirea cuvintelor în silabe etc.
3. Cunoașterea cărții și a scrisului
Copilul descoperă treptat: coperta, titlul, autorul, imaginile, pagina, direcția scrisului și faptul că textul transmite un mesaj.
4. Vocabularul
Cu cât copilul cunoaște mai multe cuvinte, cu atât dispune de mai multe „instrumente” pentru înțelegerea textelor. De aceea, povestea și conversația sunt activități de literație, chiar dacă nu apare nicio literă.
5. Motricitatea fină
Pentru scris, copilul are nevoie de coordonare ochi–mână, controlul degetelor, forță și flexibilitate a mâinii, precum și de orientare spațială.
6. Motivația pentru lectură și scriere
Copilul trebuie să simtă că:„Cititul este ceva interesant.”,„Scrisul mă ajută să transmit ceva.”
Această motivație este una dintre cele mai importante premise ale dezvoltării ulterioare a competențelor de citire și scriere.
Concluzia – principiul de aur
Nu întrebăm doar:„Știe copilul literele?”, ci, „Știe copilul de ce avem nevoie de litere?”
Această schimbare de perspectivă este esențială pentru o educație timpurie de calitate.
La grădiniță nu grăbim școala. Pregătim copilul pentru școală prin joc, conversație, povești, explorare, experiențe și situații autentice de comunicare.
Mulțumim managerilor instituțiilor de educație timpurie pentru implicare, deschidere și colaborare!
Împreună construim o educație relevantă pentru copilul de astăzi și pentru adultul de mâine.
Elaborat: Semina Avram, specialist superioară DGÎ.
787082952_1851915385938776_5828255333781181224_n793945912_2503340756800689_6298447151096064158_n

Articole Recente